Tinovul Mohos si Lacul Sf.Ana

Tinovul Mohoș este o rezervatie naturala ce adaposteste o lume unica, plina de specii de plante inedite si cu un peisaj aparte. Se afla într-un crater stins din Muntii Harghitei, nu departe de un alt crater renumit, care adaposteste Lacul Sf.Ana.

Ultimele eruptii vulcanice din Muntii Harghitei au avut loc acum 10.000 de ani, o perioada foarte scurta in termeni geologici. Primul care a erupt a fost craterul cu tinovul. Dupa ce s-a linistit, în el s-a format un lac cu o suprafata de 3 ori mai mare decat cea a Lacului Sf.Ana. Dupa ceva timp, lava a erupt prin craterul alaturat, aflat cu 100 m mai jos si in care mai tarziu s-a format Lacul Sf.Ana. Cenușa aruncată a ajuns în craterul de sus, colmatand lacul si favorizand dezvoltarea mușchiului de turbă.

Astfel s-a creat Tinovul Mohos – o lume aparte, plina de specii de plante pitice datorita conditiilor oligotrofe. Astazi, din luciul inițial de apă au rămas numai câteva ochiuri, insa se spune ca tinovul este ca un burete, daca s-ar taia stratul de turba, dedesubt am gasi o multime de lacuri subterane asezate pe mai multe straturi. La ploi mai consistente, turba absoarbe multă apă și este o capcană periculoasă care poate înghiți chiar si vite mari

Din cauza turbei, apa tinovului este aproape neagră. Stratul de turbă este gros de 10 până la 20 de metri, iar pe vremea regimului comunist s-a încercat chiar exploatarea acestuia.
Rezervația suprapusă sitului Natura 2000 – Tinovul Mohoș – Lacul Sf. Ana se află la o altitudine de 1050 m, iar suprafață protejată este de 240 ha din care mlaștina propriu-zisă are 80 ha.
Adăpostește vegetație forestieră alcătuită în mare parte de pin silvestru (Pinus sylvestris), specii de mesteacăn pitic (Betula nana) și mesteacăn pufos (Betula pubescens).
Interesul botaniștilor pentru studierea Mohoșului are o lungă istorie. Inca din sec XIX, oamenii de stiinta au explicat ca, tinovul fiind lipsit de substanțe minerale accesibile, arbori de vârste seculare arata ca niște firavi copăcei de varsta frageda. De asemenea, la nivelul ierburilor ei au descoperit mai multe specii endemice cum ar fi roua cerului (Drosera rotundifolia) – o planta carnivora sau ruginare (Andromeda polifolia) – o planta de 2 ori mai otravitoare de cat matraguna, precum si specii relicte glaciare specifice turbariei, ligularia, bumbăcăriță, 17 specii de mușchi de turbă si diferite specii de rogozuri.

Lacul Sfanta Ana este singurul lac vulcanic din România, fiind așezat pe fundul craterului unui vulcan stins, locul celei mai recente erupții vulcanice în Carpați și în Europa de Est.
Lacul își completează apele numai din precipitații, neavând izvoare. Puritatea apei se apropie de aceea a apei distilate, cu numai 0,0029 ml minerale. Capacitatea trofică redusă a apei lacului se datorează și emanațiilor mofetice prin fundul lacului și prin pereții craterului.
Vârsta lacului Sfânta Ana nu a fost determinată cu exactitate, cercetătorii estimând că ultima erupție a avut loc intre 9800 si 32.000 de ani în urmă.
Studiile palinologice, având ca obiect studiul polenului și al sporilor, au ajuns la concluzia că istoria lacului Sfânta Ana a început în urmă cu circa 9.800 – 8.800 ani, cu stadiul de turbărie și lac puțin adânc.
A urmat o perioadă de acumulare continuă de apă pluvială și de creștere a nivelului apei până la valoarea maximă de 12 metri, cu 2.700 – 700 de ani în urmă, atunci când lacul Sf. Ana a avut un caracter puternic oligotrof.
Conform măsurătorilor efectuate în anul 2005, adâncimea maximă a lacului este de 6,4 m. Conform acelorași măsurători, grosimea maximă a sedimentelor este de circa 4 m. Lacul Sf. Ana este alimentat exclusiv din precipitații, gradul de mineralizare al apei fiind din acest motiv extrem de scăzut. Iarna, lacul este acoperit cu un strat de gheață de până la 1 m.

Localnicii spun că dacă sunt emanații care pișcă la nas, atunci e semn de furtună, iar dacă nu, ziua va fi însorită! Fenomenul are o explicație științifică, in zona existand o activitate post-vulcanică, sensibilă la orice schimbare a presiunii atmosferice. Când presiunea atmosferică scade, gazele, precum bioxidul de carbon și sulful, urcă spre suprafață și inundă fisurile cu un miros înțepător, semn că vine ploaia.

Pancartele din zona atrag atentia asupra prezentei ursilor. Intr-adevar, cand am fost noi am gasit o mama cu un pui care se balaceau si se bucurau de ziua frumoasa!

La Lacul Sf.Ana si Tinovul Mohos se poate ajunge cu masina prin Balvanyos. Insa cel mai placut mijloc de acces este cu bicicleta, prin Haramul Mare, sau pe jos, intr-o frumoasa drumetie din Baile Tusnad pe Valea Vargisului.

Iata cateva imagini din aceasta drumetie: