Cultura si Vestigii

La marginea capitalei se afla un tell – o movila artificiala formata din ruinele unor asezari antice. Arheologii au gasit aici urme ale unor civilizatii de acum 4000 de ani, pe care au numit-o Cultura Glina! Incalecati pe biciclete, am plecat pe urmele acestei civilizatii:)

Glina III – Schneckenberg este una dintre cele mai importante culturi materiale din Muntenia si Oltenia. Vestigiile acestei culturi dateaza din epoca bronzului, cca. 1700 i.Hr. Numele culturii vine de la tell-ul de la Glina, lângă Bucureşti şi după aşezarea de la Dealul Melcilor (Schneckenberg) de lângă Braşov, unde s-au gasit cele mai importante vestigii.

Tell-ul de la Glina este o movila inalta de 4 metri, formata din depuneri antropice. Primele sapaturi au fost facute in 1928, de catre Ion Nestor. S-au identificat trei straturi de cultură: cel inferior aparţine culturii Boian, urmat de un strat masiv şi câteva nivelări ale culturii Gumelniţa, iar ultimul strat de cultură aparţine epocii bronzului, cultura Glina. La baza humusului s-au mai găsit urme de locuire şi din alte epoci: fragmente ceramice ale culturii Tei, şi altele din prima epocă a fierului. Straturile de cultură superioare erau deranjate de gropile funerare ale unui cimitir medieval târziu.

Aşezările culturii Glina III – Schneckenberg se găsesc adesea pe locurile vechilor aşezări neolitice, cum este cazul la Glina sau la Ariusd. Purtatorii acestei culturi căutau de obicei puncte mai înalte şi izolate, uşor de apărat. In Transilvania de pilda, aproape toate aceste aşezări se găsesc în actuale cariere de piatră. Masivele stâncoase respective – de exemplu Dealul Schneckenberg şi cel numit Sprenchiu (Gesprengberg) de lângă Braşov, ori piscul numit Orko (Piatra de veghe) de lângă Sf. Gheorghe – oferă puncte apărate în chip natural.

Fortificaţii artificiale (şanţuri, valuri) nu se cunosc. Locuinţele par a fi fost construite mai ales din material lemnos: colibe din împletituri de nuiele, rareori pomostite cu puţin chirpici. De obicei ele fac impresia a fi avut un caracter sezonier. Folosirea şi de către această cultură a peşterilor, în regiunile în care astfel de adăposturi se găseau, nu prezintă ceva specific, peşterile fiind locuite în mod trecător de aproape toate triburile neolitice şi mai târzii din regiunile respective.

Între aspectul acestei culturi in Muntenia – Oltenia şi cel de peste munti, din Transilvania, nu există deosebiri care să treacă dincolo de variaţiile normale între diferitele aspecte regionale ale aceleiaşi culturi. Este de admis că purtătorii erau deja angajaţi în procesul de schimb al metalului nou, dacă nu chiar eventual direct în producerea lui (în Oltenia, la Baia de Aramă).

Olăria culturii Glina III – Schneckenberg reprezintă în multe privinţe, din punctul de vedere al tehnicii şi ornamentării ei, un regres faţă de epocile anterioare. Bogatul decor al olăriei neolitice sau de tranziţie se reduce acum la câteva elemente mai mult de caracter plastic, printre care aşa-numitele găuri-butoni sunt cele mai caracteristice. În schimb, această olărie introduce în mod decisiv formele mai noi ale ceştii şi cănii, şi părăseşte strachina întinsă pentru castronul adânc. Peste tot, mai frecvent se pare în aria transilvăneană, ornamentul făcut cu sfoara continuă a fi folosit, pentru a dispare în genere odată cu această etapă.

Figurine de lut ars reprezentând femei şi bărbaţi, ca şi mai adesea animale (mai ales cornute mari şi mici) se întâlnesc în această cultură, desigur ca o moştenire a perioadelor anterioare şi ca un semn că noile reprezentări religioase nu se cristalizaseră încă. Miniaturi în lut înfăţişând topoare de luptă şi care se purtau eventual ca amulete, ori erau dedicate în vreun loc de cult, ne semnalează rolul jucat de această armă, cea mai importantă în această vreme, când, după cum se pare, noile arme de bronz nu se răspândiseră încă.

Ritul de înmormântare al culturii Glina III – Schneckenberg este cunoscut parţial din aria Schneckenberg unde se găsesc morminte plane în cutii făcute din lespezi de piatră, în care morţii erau înhumaţi în poziţie chircită (de exemplu la Hălchiu, Ghimbav, Codlea etc.). De obicei s-au găsit câte două sau trei schelete în aceeaşi cutie, reprezentând înmormântări fie concomitente, fie succesive, cu care prilej se îndepărtau spre pereţii cutiei oasele predecesorilor. Toate aceste morminte aparţin unei faze mai târzii a culturii Glina III – Schneckenberg, şi pot fi legate mai degrabă de începuturile perioadei următoare.

Rămâne ca un fapt încă greu de interpretat împrejurarea că nu s-au găsit cimitire în preajma aşezărilor vechi ale triburilor Glina III – Schneckenberg. Această situaţie nu este modificată nici de mormântul izolat de inhumaţie în poziţie chircită, descoperit la Bucureşti-Fundeni. Sfârşitul acestui complex cultural este strâns legat de evoluţia ulterioară, care se diversifică pe arii diferite în spaţiul ocupat de el. Va trebui aşadar să se tina cont de această problemă cu prilejul prezentării culturilor din perioada următoare.

Mai multe poze din Tura Velo pe urmele vestigilor culturii Glina gasiti aici

Articol din categoria Scoala Tabere cu Suflet | Lectia de Arheologie

Sursa: crispedia. ro, cimec. ro

Foto: Tabere cu Suflet